“Binecuvantat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepti pe pescari ai aratat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ţie.” TROPAR AUDIO

IN MEMORIAM

joi, 7 februarie 2013



DIRECTOR PROFESOR GHEORGHE CRETU



            S-a nascut in ziua de 4 iulie 1948, in localitatea Lisna, comuna Suharau, din parinti crestini Dumitru si Veronica, mai avand o sora. Pana la varsta de 3 ani, a crescut cu mama si cu bunica lui, tatal fiind plecat in armata. Numele de Gheorghe i s-a pus in amintirea unui frate de-al tatalui sau, acesta fiind un om bun, care si-a aparat cu onoare tara nemaintorcandu-se din cel de-al doilea Razboi Mondial. Dupa cum vom vedea, D-nul Gheorghe, a fost vrednic de numele primit, la randul sau fiind un om bun, gata oricand sa ajute pe aproapele.
            Clasele primare le-a urmat la Scoala din Lisna, urmand gimnaziul la Scoala din Smardan pana in clasa a VII-a de unde merge sa studieze in Dorohoi la Colegiul National “Grigore Ghica”-profil matematica.
            In anul 1969, sirul cronologic il gaseste pe D-nul Gheorghe la Facultatea de Matematica din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi pe care a absolvit-o dupa 4 ani, in 1973, dupa acest ciclu ajungand profesor de matematica la Smardan. Putem spune profesor de elita a acestei scoli, pregatind generatii si generatii de oameni care au ajuns oameni realizati.
            Si-a dat examenele pentru definitivatul in invatamant, gradul II si gradul I. Datorita capacitatii sale si implicarii intense in viata scolii, ajunge in anul 1987 director al Scolii Profesionale “Sf. Ap. Andrei”, hramul scolii fiind pus chiar de el. In functia de director, dintr-o cercetare vizuala doar, se poate constata ca D-nul Gheorghe nu a stat cu mana in san si s-a implicat profund la dezvoltarea scolii prin ateliere, intretinerea ei, infiintarea claselor IX-XIII seral, s-au facut renovari majore, a semnat un contract cu Fabrica de Confectii din Botosani, elevii promovabili sa poata lucra in fabrica, C.D.I., gradinita noua fiind proiect de viitor nu a mai fost finalizata. Fiind consilier parohial si un bun crestin, D-nul Gheorghe a dorit ca gardul scolii sa fie ca cel al Bisericii, cele doua institutii fiind in stransa legatura, ba chiar a dorit sa uneasca cele doua curti separandu-le printr-o portita caci zicea el: “este o binecuvantare ca scoala sa fie langa Biserica”. Troita din fata Scolii din Smardan a fost ridicata cu sprijinul D-lui Prof. Chiorescu Constantin din Cordareni, sotul unei colege de-a D-lui Gheorghe, in amintirea celor 100 de ani de la infiintarea scolii.
            Pana in anul 2005 a facut naveta Dorohoi-Smardan, ulterior asezandu-se in Smardan, fiind un om ordonat si disciplinar i-au placut ordinea si disciplina, a fost un iubitor de cultura, de flori, gospodar, meticulos, tenace, calm. Daca ar fi trait ar fi iesit la pensie in luna martie a.c., fiind un slujitor al scolii si al culturii in general. La Lisna, localitatea natala, a contribuit la ridicarea unei troite in fata Bisericii, prin temelia pusa de el.
            Familia a insemnat pentru dumnealui  “biserica de acasa”, universul in care isi destainuia iubirea atunci cand nu era in scoala. Si-a iubit membrii familiei mai mult decat pe el insusi, neexistand pentru el “nu pot”, “nu vreau”, “nu am timp”, din iubire construiindu-i nepotului sau o casuta dupa cum acesta si-a dorit-o in curte.
            In urma acestui mare om de cultura din satul Smardan au ramas realizarile sale si indurerata familie: sotia – D-na Verginia (Coca), baiatul sau – Virgil,  nora sa – Irina si nepotul – Stefan. A lasat in urma o intreaga comunitate prin moartea-i fulgeratoare care la un an de la trecerea sa in nefinta se roaga pentru odihna si mantuirea sufletului sau. Este ingropat in cimitirul Bisericii din Smardan, langa clopotnita noua in semn de pretuire nu facandui-se un favor ci pentru faptul ca a meritat. Rugam si noi, Preotul Grigore Andrei Silviu cu familia dimpreuna cu enoriasii parohiei Smardan ca Dumnezeu in marea-I iubire de oameni sa odihneasca sufletul robului Sau Gheorghe in loc luminat, unde nu este nici durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit in vecii vecilor. AMIN!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Foarte frumoase și adevărate sunt cuvintele,dar mai ales,însușirile bunului nostru director,spun eu,o fostă învățătoare de la Școala Suharău,care mi-am început serviciul și,totodată, cariera în învățământ,sub îndrumarea acestui deosebit om și director.Am învățat multe de la el ,am fost sprijinită și îndrumată,ca un bebeluș,care face primii pași,fiindu-mi ca un tată de serviciu,toți acești ani,cat am profesat la Suharău.Îmi amintesc această perioadă cu mult drag și nostalgie,regretând că am plecat de aici...dar nu am avut de ales,mutându-mă...
A fost o veste groaznică și de necrezut,aceea cum că a murit fostul meu bun îndrumător,drept pentru care nu am conceput să nu merg,pentru a-l vedea ultima dată,înainte de a se muta trupul său în pământul Smârdanului,satul său iubit.
Acum,când ar fi trebuit să sărbătorim ziua lui,nu putem decât să spunem Dumnezeu să-l ierte și să îl numere printre oamenii cei buni din Împărăția Sa,iar familiei sale îi doresc multă putere să treacă mai ușor peste această grea condiție,de a nu-l avea printre ei pe cel care a fost un soț ,tată și bunic iubitor,dar să se gândească la faptul că el rămâne în amintirea noastră și face parte din istoria comunei Suharău,rămânând în inima acesteia și cu trupul,dar și cu sufletul!
Cu respect,compasiune și regrete,cea care a fost învățătoare sub coordonarea sa,Bălinișteanu,căsătorită Cojocariu,Simona.

Trimiteți un comentariu